utrapienie
/u.traˈpjɛ.ɲɛ/nounPolish
Meanings
- 1verbal noun of utrapić
- 2nuisance, annoyance, handful
Declension
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | utrapienie | utrapienia |
| Genitive | utrapienia | utrapień |
| Dative | utrapieniu | utrapieniom |
| Accusative | utrapienie | utrapienia |
| Instrumental | utrapieniem | utrapieniami |
| Locative | utrapieniu | utrapieniach |
| Vocative | utrapienie | utrapienia |
Origin
From utrapić + -enie.