zbičovat
/[ˈzbɪt͡ʃovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to whip, to give sb a whipping
Synonyms & related words
Related words (1)
Etymology
From z- + bič + -ovat.
Forms
- bičovatimperfective
- zbičovatinfinitive
- zbičovatiinfinitive
- zbičovánínoun-from-verb
- zbičujifirst-person • indicative • singular
- zbičujucolloquial • first-person • indicative • singular
- zbičujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- zbičujmefirst-person • imperative • plural
- zbičuješindicative • second-person • singular
- zbičujeteindicative • plural • second-person
- zbičujimperative • second-person • singular
- zbičujteimperative • plural • second-person
- zbičujeindicative • singular • third-person
- zbičujíindicative • plural • third-person
- zbičujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- zbičujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- zbičujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- zbičujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:zbičovat, zbičovati
| I | zbičuji, zbičuju |
| we | zbičujeme |
| you (sg) | zbičuješ |
| you (pl) | zbičujete |
| he/she/it | zbičuje |
| they | zbičují, zbičujou |
I
zbičuji, zbičuju
we
zbičujeme
you (sg)
zbičuješ
you (pl)
zbičujete
he/she/it
zbičuje
they
zbičují, zbičujou
Full conjugation of zbičovat →