dědit
/[ˈɟɛɟɪt]/
Czechverb
Definitions
- 1.to inherit
Synonyms & related words
No etymology recorded for this word.
Forms
- děditinfinitive
- děditiinfinitive
- děděnínoun-from-verb
- dědímfirst-person • indicative • singular
- dědímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- děďmefirst-person • imperative • plural
- dědíšindicative • second-person • singular
- dědíteindicative • plural • second-person
- děďimperative • second-person • singular
- děďteimperative • plural • second-person
- dědíindicative • singular • third-person
- dědíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- děděmasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- dědícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- dědíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:dědit, děditi
| I | dědím |
| we | dědíme |
| you (sg) | dědíš |
| you (pl) | dědíte |
| he/she/it | dědí |
| they | dědí |
I
dědím
we
dědíme
you (sg)
dědíš
you (pl)
dědíte
he/she/it
dědí
they
dědí