випадати
/[ʋepɐˈdate]/
Ukrainianverb
Definitions
- 1.to fall out, drop out, slip out
- 2.to come out, fall out
- 3.to fall, precipitate
Forms
- випада́тиcanonical • imperfective
- vypadátyromanization
- ви́пастиperfective
- 1aclass
- випада́тиimperfective • infinitive
- випада́тьimperfective • infinitive
- -active • imperfective • present
- -active • imperfective • past
- -imperfective • passive • present
- -imperfective • passive • past
- випада́ючиadverbial • imperfective • present
- випада́вшиadverbial • imperfective • past
- випада́юfirst-person • imperfective • present • singular
- бу́ду випада́тиfirst-person • future • imperfective • singular
- бу́ду випада́тьfirst-person • future • imperfective • singular
- випада́тимуfirst-person • future • imperfective • singular
- випада́єшimperfective • present • second-person • singular
- бу́деш випада́тиfuture • imperfective • second-person • singular
- бу́деш випада́тьfuture • imperfective • second-person • singular
- випада́тимешfuture • imperfective • second-person • singular
- випада́єimperfective • present • singular • third-person
- бу́де випада́тиfuture • imperfective • singular • third-person
- бу́де випада́тьfuture • imperfective • singular • third-person
- випада́тимеfuture • imperfective • singular • third-person
- випада́ємfirst-person • imperfective • plural • present
- випада́ємоfirst-person • imperfective • plural • present
- бу́демо випада́тиfirst-person • future • imperfective • plural
- бу́демо випада́тьfirst-person • future • imperfective • plural
- випада́тимемоfirst-person • future • imperfective • plural
- випада́тимемfirst-person • future • imperfective • plural
- випада́єтеimperfective • plural • present • second-person
- бу́дете випада́тиfuture • imperfective • plural • second-person
- бу́дете випада́тьfuture • imperfective • plural • second-person
- випада́тиметеfuture • imperfective • plural • second-person
- випада́ютьimperfective • plural • present • third-person
- бу́дуть випада́тиfuture • imperfective • plural • third-person
- бу́дуть випада́тьfuture • imperfective • plural • third-person
- випада́тимутьfuture • imperfective • plural • third-person
- -first-person • imperative • singular
- випада́ймоfirst-person • imperative • plural
- випада́йimperative • second-person • singular
- випада́йтеimperative • plural • second-person
- випада́вmasculine • past • singular
- випада́лиmasculine • past • plural
- випада́лаfeminine • past • singular
- випада́лиfeminine • past • plural
- випада́лоneuter • past • singular
- випада́лиneuter • past • plural
Conjugation
Infinitive:випада́ти, випада́ть
| I | випада́ю |
| you (sg) | випада́єш |
| he/she/it | випада́є |
| we | випада́єм, випада́ємо |
| you (pl) | випада́єте |
| they | випада́ють |
I
випада́ю
you (sg)
випада́єш
he/she/it
випада́є
we
випада́єм, випада́ємо
you (pl)
випада́єте
they
випада́ють
Other Forms
gerund:випада́ючи, випада́вши
Full conjugation of випадати →