- и̏меновати
- canonical, imperfective, perfective
- ȉmenovati
- romanization
- именовати
- infinitive
- и̏менова̄ње
- noun-from-verb
- именујем
- present, singular
- именујеш
- present, singular
- именује
- present, singular, third-person
- именујемо
- plural, present
- именујете
- plural, present
- именују
- plural, present, third-person
- именоват ћу
- future, future-i, singular
- именоваћу
- future, future-i, singular
- именоват ћеш
- future, future-i, singular
- именоваћеш
- future, future-i, singular
- именоват ће
- future, future-i, singular, third-person
- именоваће
- future, future-i, singular, third-person
- именоват ћемо
- future, future-i, plural
- именоваћемо
- future, future-i, plural
- именоват ћете
- future, future-i, plural
- именоваћете
- future, future-i, plural
- именоват ће̄
- future, future-i, plural, third-person
- именоваће
- future, future-i, plural, third-person
- бу̏де̄м именовао
- future, future-ii, singular
- бу̏де̄ш именовао
- future, future-ii, singular
- бу̏де̄ именовао
- future, future-ii, singular, third-person
- бу̏де̄мо именовали
- future, future-ii, plural
- бу̏де̄те именовали
- future, future-ii, plural
- бу̏дӯ именовали
- future, future-ii, plural, third-person
- именовао сам
- past, perfect, singular
- именовао си
- past, perfect, singular
- именовао је
- past, perfect, singular, third-person
- именовали смо
- past, perfect, plural
- именовали сте
- past, perfect, plural
- именовали су
- past, perfect, plural, third-person
- би̏о сам именовао
- past, pluperfect, singular
- би̏о си именовао
- past, pluperfect, singular
- би̏о је именовао
- past, pluperfect, singular, third-person
- би́ли смо именовали
- past, pluperfect, plural
- би́ли сте именовали
- past, pluperfect, plural
- би́ли су именовали
- past, pluperfect, plural, third-person
- именовах
- aorist, past, singular
- именова
- aorist, past, singular
- именова
- aorist, past, singular, third-person
- именовасмо
- aorist, past, plural
- именовасте
- aorist, past, plural
- именоваше
- aorist, past, plural, third-person
- именовах
- imperfect, past, singular
- именоваше
- imperfect, past, singular
- именоваше
- imperfect, past, singular, third-person
- именовасмо
- imperfect, past, plural
- именовасте
- imperfect, past, plural
- именоваху
- imperfect, past, plural, third-person
- именовао бих
- conditional, conditional-i, singular
- именовао би
- conditional, conditional-i, singular
- именовао би
- conditional, conditional-i, singular, third-person
- именовали бисмо
- conditional, conditional-i, plural
- именовали бисте
- conditional, conditional-i, plural
- именовали би
- conditional, conditional-i, plural, third-person
- би̏о бих именовао
- conditional, conditional-ii, singular
- би̏о би именовао
- conditional, conditional-ii, singular
- би̏о би именовао
- conditional, conditional-ii, singular, third-person
- би́ли бисмо именовали
- conditional, conditional-ii, plural
- би́ли бисте именовали
- conditional, conditional-ii, plural
- би́ли би именовали
- conditional, conditional-ii, plural, third-person
- -
- imperative, singular
- именуј
- imperative, singular
- -
- imperative, singular, third-person
- именујмо
- imperative, plural
- именујте
- imperative, plural
- -
- imperative, plural, third-person