zawalczyć
//zaˈval.t͡ʂɘt͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to fight, to contend
- 2.to strive, to go for, to compete
Etymology
From za- + walczyć.
Forms
- zawalczyćinfinitive
- zawalczęfuture • singular
- zawalczymyfuture • plural
- zawalczyszfuture • singular
- zawalczyciefuture • plural
- zawalczyfuture • singular • third-person
- zawalcząfuture • plural • third-person
- zawalczy sięfuture • impersonal
- zawalczyłemmasculine • past • singular
- -(e)m zawalczyłmasculine • past • singular
- zawalczyłamfeminine • past • singular
- -(e)m zawalczyłafeminine • past • singular
- zawalczyłomneuter • past • singular
- -(e)m zawalczyłoneuter • past • singular
- zawalczyliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy zawalczylipast • plural • virile
- zawalczyłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy zawalczyłynonvirile • past • plural
- zawalczyłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś zawalczyłmasculine • past • singular
- zawalczyłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś zawalczyłafeminine • past • singular
- zawalczyłośneuter • past • singular
- -(e)ś zawalczyłoneuter • past • singular
- zawalczyliściepast • plural • virile
- -(e)ście zawalczylipast • plural • virile
- zawalczyłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście zawalczyłynonvirile • past • plural
- zawalczyłmasculine • past • singular • third-person
- zawalczyłafeminine • past • singular • third-person
- zawalczyłoneuter • past • singular • third-person
- zawalczylipast • plural • third-person • virile
- zawalczyłynonvirile • past • plural • third-person
- zawalczonoimpersonal • past
- zawalczyłbymconditional • masculine • singular
- bym zawalczyłconditional • masculine • singular
- zawalczyłabymconditional • feminine • singular
- bym zawalczyłaconditional • feminine • singular
- zawalczyłobymconditional • neuter • singular
- bym zawalczyłoconditional • neuter • singular
- zawalczylibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy zawalczyliconditional • plural • virile
- zawalczyłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy zawalczyłyconditional • nonvirile • plural
- zawalczyłbyśconditional • masculine • singular
- byś zawalczyłconditional • masculine • singular
- zawalczyłabyśconditional • feminine • singular
- byś zawalczyłaconditional • feminine • singular
- zawalczyłobyśconditional • neuter • singular
- byś zawalczyłoconditional • neuter • singular
- zawalczylibyścieconditional • plural • virile
- byście zawalczyliconditional • plural • virile
- zawalczyłybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście zawalczyłyconditional • nonvirile • plural
- zawalczyłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by zawalczyłconditional • masculine • singular • third-person
- zawalczyłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by zawalczyłaconditional • feminine • singular • third-person
- zawalczyłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by zawalczyłoconditional • neuter • singular • third-person
- zawalczylibyconditional • plural • third-person • virile
- by zawalczyliconditional • plural • third-person • virile
- zawalczyłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by zawalczyłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- zawalczono byconditional • impersonal
- niech zawalczęimperative • singular
- zawalczmyimperative • plural
- zawalczimperative • singular
- zawalczcieimperative • plural
- niech zawalczyimperative • singular • third-person
- niech zawalcząimperative • plural • third-person
- zawalczywszyadverbial • anterior • participle
- zawalczenienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:zawalczyć
Other Forms
present active:zawalczywszy
Full conjugation of zawalczyć →