zakłócić
//zaˈkwu.t͡ɕit͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to disrupt, to disturb, to impede, to perturb
Etymology
From za- + kłócić.
Forms
- zakłócaćimperfective
- zakłócićinfinitive
- zakłócęfuture • singular
- zakłócimyfuture • plural
- zakłóciszfuture • singular
- zakłóciciefuture • plural
- zakłócifuture • singular • third-person
- zakłócąfuture • plural • third-person
- zakłóci sięfuture • impersonal
- zakłóciłemmasculine • past • singular
- -(e)m zakłóciłmasculine • past • singular
- zakłóciłamfeminine • past • singular
- -(e)m zakłóciłafeminine • past • singular
- zakłóciłomneuter • past • singular
- -(e)m zakłóciłoneuter • past • singular
- zakłóciliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy zakłócilipast • plural • virile
- zakłóciłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy zakłóciłynonvirile • past • plural
- zakłóciłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś zakłóciłmasculine • past • singular
- zakłóciłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś zakłóciłafeminine • past • singular
- zakłóciłośneuter • past • singular
- -(e)ś zakłóciłoneuter • past • singular
- zakłóciliściepast • plural • virile
- -(e)ście zakłócilipast • plural • virile
- zakłóciłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście zakłóciłynonvirile • past • plural
- zakłóciłmasculine • past • singular • third-person
- zakłóciłafeminine • past • singular • third-person
- zakłóciłoneuter • past • singular • third-person
- zakłócilipast • plural • third-person • virile
- zakłóciłynonvirile • past • plural • third-person
- zakłóconoimpersonal • past
- zakłóciłbymconditional • masculine • singular
- bym zakłóciłconditional • masculine • singular
- zakłóciłabymconditional • feminine • singular
- bym zakłóciłaconditional • feminine • singular
- zakłóciłobymconditional • neuter • singular
- bym zakłóciłoconditional • neuter • singular
- zakłócilibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy zakłóciliconditional • plural • virile
- zakłóciłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy zakłóciłyconditional • nonvirile • plural
- zakłóciłbyśconditional • masculine • singular
- byś zakłóciłconditional • masculine • singular
- zakłóciłabyśconditional • feminine • singular
- byś zakłóciłaconditional • feminine • singular
- zakłóciłobyśconditional • neuter • singular
- byś zakłóciłoconditional • neuter • singular
- zakłócilibyścieconditional • plural • virile
- byście zakłóciliconditional • plural • virile
- zakłóciłybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście zakłóciłyconditional • nonvirile • plural
- zakłóciłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by zakłóciłconditional • masculine • singular • third-person
- zakłóciłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by zakłóciłaconditional • feminine • singular • third-person
- zakłóciłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by zakłóciłoconditional • neuter • singular • third-person
- zakłócilibyconditional • plural • third-person • virile
- by zakłóciliconditional • plural • third-person • virile
- zakłóciłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by zakłóciłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- zakłócono byconditional • impersonal
- niech zakłócęimperative • singular
- zakłóćmyimperative • plural
- zakłóćimperative • singular
- zakłóćcieimperative • plural
- niech zakłóciimperative • singular • third-person
- niech zakłócąimperative • plural • third-person
- zakłóconyadjectival • masculine • participle • passive • singular
- zakłóconaadjectival • feminine • participle • passive • singular
- zakłóconeadjectival • neuter • participle • passive • singular
- zakłóceniadjectival • participle • passive • plural • virile
- zakłóconeadjectival • nonvirile • participle • passive • plural
- zakłóciwszyadverbial • anterior • participle
- zakłócenienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:zakłócić
Other Forms
present passive:zakłócony, zakłócona, zakłócone, zakłóceni, zakłócone
present active:zakłóciwszy
Full conjugation of zakłócić →