ukarać
//uˈka.rat͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to penalise, to punish, to discipline
Synonyms & related words
Word family
Related words (1)
Etymology
From u- + karać.
Forms
- karaćimperfective
- ukaraćinfinitive
- ukarzęfuture • singular
- ukarzemyfuture • plural
- ukarzeszfuture • singular
- ukarzeciefuture • plural
- ukarzefuture • singular • third-person
- ukarząfuture • plural • third-person
- ukarze sięfuture • impersonal
- ukarałemmasculine • past • singular
- -(e)m ukarałmasculine • past • singular
- ukarałamfeminine • past • singular
- -(e)m ukarałafeminine • past • singular
- ukarałomneuter • past • singular
- -(e)m ukarałoneuter • past • singular
- ukaraliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy ukaralipast • plural • virile
- ukarałyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy ukarałynonvirile • past • plural
- ukarałeśmasculine • past • singular
- -(e)ś ukarałmasculine • past • singular
- ukarałaśfeminine • past • singular
- -(e)ś ukarałafeminine • past • singular
- ukarałośneuter • past • singular
- -(e)ś ukarałoneuter • past • singular
- ukaraliściepast • plural • virile
- -(e)ście ukaralipast • plural • virile
- ukarałyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście ukarałynonvirile • past • plural
- ukarałmasculine • past • singular • third-person
- ukarałafeminine • past • singular • third-person
- ukarałoneuter • past • singular • third-person
- ukaralipast • plural • third-person • virile
- ukarałynonvirile • past • plural • third-person
- ukaranoimpersonal • past
- ukarałbymconditional • masculine • singular
- bym ukarałconditional • masculine • singular
- ukarałabymconditional • feminine • singular
- bym ukarałaconditional • feminine • singular
- ukarałobymconditional • neuter • singular
- bym ukarałoconditional • neuter • singular
- ukaralibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy ukaraliconditional • plural • virile
- ukarałybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy ukarałyconditional • nonvirile • plural
- ukarałbyśconditional • masculine • singular
- byś ukarałconditional • masculine • singular
- ukarałabyśconditional • feminine • singular
- byś ukarałaconditional • feminine • singular
- ukarałobyśconditional • neuter • singular
- byś ukarałoconditional • neuter • singular
- ukaralibyścieconditional • plural • virile
- byście ukaraliconditional • plural • virile
- ukarałybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście ukarałyconditional • nonvirile • plural
- ukarałbyconditional • masculine • singular • third-person
- by ukarałconditional • masculine • singular • third-person
- ukarałabyconditional • feminine • singular • third-person
- by ukarałaconditional • feminine • singular • third-person
- ukarałobyconditional • neuter • singular • third-person
- by ukarałoconditional • neuter • singular • third-person
- ukaralibyconditional • plural • third-person • virile
- by ukaraliconditional • plural • third-person • virile
- ukarałybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by ukarałyconditional • nonvirile • plural • third-person
- ukarano byconditional • impersonal
- niech ukarzęimperative • singular
- ukarzmyimperative • plural
- ukarzimperative • singular
- ukarzcieimperative • plural
- niech ukarzeimperative • singular • third-person
- niech ukarząimperative • plural • third-person
- ukaranyadjectival • masculine • participle • passive • singular
- ukaranaadjectival • feminine • participle • passive • singular
- ukaraneadjectival • neuter • participle • passive • singular
- ukaraniadjectival • participle • passive • plural • virile
- ukaraneadjectival • nonvirile • participle • passive • plural
- ukarawszyadverbial • anterior • participle
- ukaranienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:ukarać
Other Forms
present passive:ukarany, ukarana, ukarane, ukarani, ukarane
present active:ukarawszy