douczyć
//dɔˈu.t͡ʂɘt͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to help somebody catch up or read up on
- 2.to catch up, to read up on
Etymology
From do- + uczyć.
Forms
- byście douczyłyconditional • nonvirile • plural
- douczyłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by douczyłconditional • masculine • singular • third-person
- douczyłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by douczyłaconditional • feminine • singular • third-person
- douczyłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by douczyłoconditional • neuter • singular • third-person
- douczylibyconditional • plural • third-person • virile
- by douczyliconditional • plural • third-person • virile
- douczyłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by douczyłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- douczono byconditional • impersonal
- niech douczęimperative • singular
- douczmyimperative • plural
- douczimperative • singular
- douczcieimperative • plural
- niech douczyimperative • singular • third-person
- niech doucząimperative • plural • third-person
- douczonyadjectival • masculine • participle • passive • singular
- douczonaadjectival • feminine • participle • passive • singular
- douczoneadjectival • neuter • participle • passive • singular
- douczeniadjectival • participle • passive • plural • virile
- douczoneadjectival • nonvirile • participle • passive • plural
- douczywszyadverbial • anterior • participle
- douczenienoun-from-verb
- douczaćimperfective
- douczyćinfinitive
- douczęfuture • singular
- douczymyfuture • plural
- douczyszfuture • singular
- douczyciefuture • plural
- douczyfuture • singular • third-person
- doucząfuture • plural • third-person
- douczy sięfuture • impersonal
- douczyłemmasculine • past • singular
- -(e)m douczyłmasculine • past • singular
- douczyłamfeminine • past • singular
- -(e)m douczyłafeminine • past • singular
- douczyłomneuter • past • singular
- -(e)m douczyłoneuter • past • singular
- douczyliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy douczylipast • plural • virile
- douczyłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy douczyłynonvirile • past • plural
- douczyłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś douczyłmasculine • past • singular
- douczyłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś douczyłafeminine • past • singular
- douczyłośneuter • past • singular
- -(e)ś douczyłoneuter • past • singular
- douczyliściepast • plural • virile
- -(e)ście douczylipast • plural • virile
- douczyłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście douczyłynonvirile • past • plural
- douczyłmasculine • past • singular • third-person
- douczyłafeminine • past • singular • third-person
- douczyłoneuter • past • singular • third-person
- douczylipast • plural • third-person • virile
- douczyłynonvirile • past • plural • third-person
- douczonoimpersonal • past
- douczyłbymconditional • masculine • singular
- bym douczyłconditional • masculine • singular
- douczyłabymconditional • feminine • singular
- bym douczyłaconditional • feminine • singular
- douczyłobymconditional • neuter • singular
- bym douczyłoconditional • neuter • singular
- douczylibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy douczyliconditional • plural • virile
- douczyłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy douczyłyconditional • nonvirile • plural
- douczyłbyśconditional • masculine • singular
- byś douczyłconditional • masculine • singular
- douczyłabyśconditional • feminine • singular
- byś douczyłaconditional • feminine • singular
- douczyłobyśconditional • neuter • singular
- byś douczyłoconditional • neuter • singular
- douczylibyścieconditional • plural • virile
- byście douczyliconditional • plural • virile
- douczyłybyścieconditional • nonvirile • plural
Conjugation
Infinitive:douczyć
Other Forms
present passive:douczony, douczona, douczone, douczeni, douczone
present active:douczywszy