jímat
/[ˈjiːmat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to capture
Forms
- jmoutperfective
- jímatinfinitive
- jímatiinfinitive
- jímánínoun-from-verb
- jímámfirst-person • indicative • singular
- jímámefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- jímejmefirst-person • imperative • plural
- jímášindicative • second-person • singular
- jímáteindicative • plural • second-person
- jímejimperative • second-person • singular
- jímejteimperative • plural • second-person
- jímáindicative • singular • third-person
- jímajíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- jímajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- jímajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- jímajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:jímat, jímati
| I | jímám |
| we | jímáme |
| you (sg) | jímáš |
| you (pl) | jímáte |
| he/she/it | jímá |
| they | jímají |
I
jímám
we
jímáme
you (sg)
jímáš
you (pl)
jímáte
he/she/it
jímá
they
jímají