účinkovat
/[ˈuːt͡ʃɪŋkovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to take effect
Synonyms & related words
Etymology
From účinek + -ovat.
Forms
- účinkovatinfinitive
- účinkovatiinfinitive
- -noun-from-verb
- účinkujifirst-person • indicative • singular
- účinkujucolloquial • first-person • indicative • singular
- účinkujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- účinkujmefirst-person • imperative • plural
- účinkuješindicative • second-person • singular
- účinkujeteindicative • plural • second-person
- účinkujimperative • second-person • singular
- účinkujteimperative • plural • second-person
- účinkujeindicative • singular • third-person
- účinkujíindicative • plural • third-person
- účinkujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- účinkujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- účinkujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- účinkujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:účinkovat, účinkovati
| I | účinkuji, účinkuju |
| we | účinkujeme |
| you (sg) | účinkuješ |
| you (pl) | účinkujete |
| he/she/it | účinkuje |
| they | účinkují, účinkujou |
I
účinkuji, účinkuju
we
účinkujeme
you (sg)
účinkuješ
you (pl)
účinkujete
he/she/it
účinkuje
they
účinkují, účinkujou
Full conjugation of účinkovat →