učení
[ˈut͡ʃɛɲiː]nounCzech
Meanings
- 1verbal noun of učit
- 2learning
- 3teaching
Declension
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | učení | učení |
| Genitive | učení | učení |
| Dative | učení | učením |
| Accusative | učení | učení |
| Vocative | učení | učení |
| Locative | učení | učeních |
| Instrumental | učením | učeními |
Origin
Inherited from Old Czech učenie, from Proto-Slavic *učenьje.