Skip to main content
Slavonaut

вирвати — вирізати

вирити

[ˈʋɪrete]verbUkrainian

Meanings

verb
  1. 1
    To dig out.

Conjugation

Infinitiveви́рити, ви́рить

Present Indicative

I-
you (sg)-
he/she/it-
we-
you (pl)-
they-

Future Indicative

Iви́рию
you (sg)ви́риєш
he/she/itви́риє
weви́риєм, ви́риємо
you (pl)ви́риєте
theyви́риють

Present Imperative

I-
weви́риймо
you (sg)ви́рий
you (pl)ви́рийте

Other forms

gerund
-, ви́ривши

Full conjugation of вирити →

Forms

ви́рити
canonical, perfective
výryty
romanization
вирива́ти
imperfective
ви́рити
infinitive, perfective
ви́рить
infinitive, perfective
-
active, perfective, present
-
active, past, perfective
-
passive, perfective, present
ви́ритий
passive, past, perfective
impersonal: ви́рито
passive, past, perfective
-
adverbial, perfective, present
ви́ривши
adverbial, past, perfective
-
first-person, perfective, present, singular
ви́рию
first-person, future, perfective, singular
-
perfective, present, second-person, singular
ви́риєш
future, perfective, second-person, singular
-
perfective, present, singular, third-person
ви́риє
future, perfective, singular, third-person
-
first-person, perfective, plural, present
ви́риєм
first-person, future, perfective, plural
ви́риємо
first-person, future, perfective, plural
-
perfective, plural, present, second-person
ви́риєте
future, perfective, plural, second-person
-
perfective, plural, present, third-person
ви́риють
future, perfective, plural, third-person
-
first-person, imperative, singular
ви́риймо
first-person, imperative, plural
ви́рий
imperative, second-person, singular
ви́рийте
imperative, plural, second-person
ви́рив
masculine, past, singular
ви́рили
masculine, past, plural
ви́рила
feminine, past, singular
ви́рили
feminine, past, plural
ви́рило
neuter, past, singular
ви́рили
neuter, past, plural

Origin

ви- (vy-) + ри́ти (rýty)