виказувати
/[ʋeˈkazʊʋɐte]/
Ukrainianverb
Definitions
- 1.to speak out
- 2.to betray, to evince, to peach
Etymology
From виказати (vykazaty) + -увати (-uvaty)
Forms
- вика́зувалаfeminine • past • singular
- вика́зувалиfeminine • past • plural
- вика́зувалоneuter • past • singular
- вика́зувалиneuter • past • plural
- вика́зуватиcanonical • imperfective
- vykázuvatyromanization
- ви́казатиperfective
- вика́зуватиimperfective • infinitive
- вика́зуватьimperfective • infinitive
- -active • imperfective • present
- -active • imperfective • past
- -imperfective • passive • present
- -imperfective • passive • past
- вика́зуючиadverbial • imperfective • present
- вика́зувавшиadverbial • imperfective • past
- вика́зуюfirst-person • imperfective • present • singular
- бу́ду вика́зуватиfirst-person • future • imperfective • singular
- бу́ду вика́зуватьfirst-person • future • imperfective • singular
- вика́зуватимуfirst-person • future • imperfective • singular
- вика́зуєшimperfective • present • second-person • singular
- бу́деш вика́зуватиfuture • imperfective • second-person • singular
- бу́деш вика́зуватьfuture • imperfective • second-person • singular
- вика́зуватимешfuture • imperfective • second-person • singular
- вика́зуєimperfective • present • singular • third-person
- бу́де вика́зуватиfuture • imperfective • singular • third-person
- бу́де вика́зуватьfuture • imperfective • singular • third-person
- вика́зуватимеfuture • imperfective • singular • third-person
- вика́зуємfirst-person • imperfective • plural • present
- вика́зуємоfirst-person • imperfective • plural • present
- бу́демо вика́зуватиfirst-person • future • imperfective • plural
- бу́демо вика́зуватьfirst-person • future • imperfective • plural
- вика́зуватимемоfirst-person • future • imperfective • plural
- вика́зуватимемfirst-person • future • imperfective • plural
- вика́зуєтеimperfective • plural • present • second-person
- бу́дете вика́зуватиfuture • imperfective • plural • second-person
- бу́дете вика́зуватьfuture • imperfective • plural • second-person
- вика́зуватиметеfuture • imperfective • plural • second-person
- вика́зуютьimperfective • plural • present • third-person
- бу́дуть вика́зуватиfuture • imperfective • plural • third-person
- бу́дуть вика́зуватьfuture • imperfective • plural • third-person
- вика́зуватимутьfuture • imperfective • plural • third-person
- -first-person • imperative • singular
- вика́зуймоfirst-person • imperative • plural
- вика́зуйimperative • second-person • singular
- вика́зуйтеimperative • plural • second-person
- вика́зувавmasculine • past • singular
- вика́зувалиmasculine • past • plural
Conjugation
Infinitive:вика́зувати, вика́зувать
| I | вика́зую |
| you (sg) | вика́зуєш |
| he/she/it | вика́зує |
| we | вика́зуєм, вика́зуємо |
| you (pl) | вика́зуєте |
| they | вика́зують |
I
вика́зую
you (sg)
вика́зуєш
he/she/it
вика́зує
we
вика́зуєм, вика́зуємо
you (pl)
вика́зуєте
they
вика́зують
Other Forms
gerund:вика́зуючи, вика́зувавши
Full conjugation of виказувати →