приљубити
//priʎǔːbiti//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to press against
- 2.to cause to fit snugly
- 3.to stick to sth, snuggle up to sth
Forms
- приљу́битиcanonical • perfective
- priljúbitiromanization
- приљубитиinfinitive
- -noun-from-verb
- приљубимpresent • singular
- приљубишpresent • singular
- приљубиpresent • singular • third-person
- приљубимоplural • present
- приљубитеplural • present
- приљубеplural • present • third-person
- приљубит ћуfuture • future-i • singular
- приљубићуfuture • future-i • singular
- приљубит ћешfuture • future-i • singular
- приљубићешfuture • future-i • singular
- приљубит ћеfuture • future-i • singular • third-person
- приљубићеfuture • future-i • singular • third-person
- приљубит ћемоfuture • future-i • plural
- приљубићемоfuture • future-i • plural
- приљубит ћетеfuture • future-i • plural
- приљубићетеfuture • future-i • plural
- приљубит ће̄future • future-i • plural • third-person
- приљубићеfuture • future-i • plural • third-person
- бу̏де̄м приљубиоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ш приљубиоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ приљубиоfuture • future-ii • singular • third-person
- бу̏де̄мо приљубилиfuture • future-ii • plural
- бу̏де̄те приљубилиfuture • future-ii • plural
- бу̏дӯ приљубилиfuture • future-ii • plural • third-person
- приљубио самpast • perfect • singular
- приљубио сиpast • perfect • singular
- приљубио јеpast • perfect • singular • third-person
- приљубили смоpast • perfect • plural
- приљубили стеpast • perfect • plural
- приљубили суpast • perfect • plural • third-person
- би̏о сам приљубиоpast • pluperfect • singular
- би̏о си приљубиоpast • pluperfect • singular
- би̏о је приљубиоpast • pluperfect • singular • third-person
- би́ли смо приљубилиpast • pluperfect • plural
- би́ли сте приљубилиpast • pluperfect • plural
- би́ли су приљубилиpast • pluperfect • plural • third-person
- приљубихaorist • past • singular
- приљубиaorist • past • singular
- приљубиaorist • past • singular • third-person
- приљубисмоaorist • past • plural
- приљубистеaorist • past • plural
- приљубишеaorist • past • plural • third-person
- приљубио бихconditional • conditional-i • singular
- приљубио биconditional • conditional-i • singular
- приљубио биconditional • conditional-i • singular • third-person
- приљубили бисмоconditional • conditional-i • plural
- приљубили бистеconditional • conditional-i • plural
- приљубили биconditional • conditional-i • plural • third-person
- би̏о бих приљубиоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би приљубиоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би приљубиоconditional • conditional-ii • singular • third-person
- би́ли бисмо приљубилиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли бисте приљубилиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли би приљубилиconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- приљубиimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- приљубимоimperative • plural
- приљубитеimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:приљубити
| he/she/it | приљуби |
| they | приљубе |
he/she/it
приљуби
they
приљубе
Full conjugation of приљубити →