- осло̀нити
- canonical
- oslòniti
- romanization
- ослонити
- infinitive
- -
- noun-from-verb
- ослоним
- present, singular
- ослониш
- present, singular
- ослони
- present, singular, third-person
- ослонимо
- plural, present
- ослоните
- plural, present
- ослоне
- plural, present, third-person
- ослонит ћу
- future, future-i, singular
- ослонићу
- future, future-i, singular
- ослонит ћеш
- future, future-i, singular
- ослонићеш
- future, future-i, singular
- ослонит ће
- future, future-i, singular, third-person
- ослониће
- future, future-i, singular, third-person
- ослонит ћемо
- future, future-i, plural
- ослонићемо
- future, future-i, plural
- ослонит ћете
- future, future-i, plural
- ослонићете
- future, future-i, plural
- ослонит ће̄
- future, future-i, plural, third-person
- ослониће
- future, future-i, plural, third-person
- бу̏де̄м ослонио
- future, future-ii, singular
- бу̏де̄ш ослонио
- future, future-ii, singular
- бу̏де̄ ослонио
- future, future-ii, singular, third-person
- бу̏де̄мо ослонили
- future, future-ii, plural
- бу̏де̄те ослонили
- future, future-ii, plural
- бу̏дӯ ослонили
- future, future-ii, plural, third-person
- ослонио сам
- past, perfect, singular
- ослонио си
- past, perfect, singular
- ослонио је
- past, perfect, singular, third-person
- ослонили смо
- past, perfect, plural
- ослонили сте
- past, perfect, plural
- ослонили су
- past, perfect, plural, third-person
- би̏о сам ослонио
- past, pluperfect, singular
- би̏о си ослонио
- past, pluperfect, singular
- би̏о је ослонио
- past, pluperfect, singular, third-person
- би́ли смо ослонили
- past, pluperfect, plural
- би́ли сте ослонили
- past, pluperfect, plural
- би́ли су ослонили
- past, pluperfect, plural, third-person
- ослоних
- aorist, past, singular
- ослони
- aorist, past, singular
- ослони
- aorist, past, singular, third-person
- ослонисмо
- aorist, past, plural
- ослонисте
- aorist, past, plural
- ослонише
- aorist, past, plural, third-person
- ослонио бих
- conditional, conditional-i, singular
- ослонио би
- conditional, conditional-i, singular
- ослонио би
- conditional, conditional-i, singular, third-person
- ослонили бисмо
- conditional, conditional-i, plural
- ослонили бисте
- conditional, conditional-i, plural
- ослонили би
- conditional, conditional-i, plural, third-person
- би̏о бих ослонио
- conditional, conditional-ii, singular
- би̏о би ослонио
- conditional, conditional-ii, singular
- би̏о би ослонио
- conditional, conditional-ii, singular, third-person
- би́ли бисмо ослонили
- conditional, conditional-ii, plural
- би́ли бисте ослонили
- conditional, conditional-ii, plural
- би́ли би ослонили
- conditional, conditional-ii, plural, third-person
- -
- imperative, singular
- ослони
- imperative, singular
- -
- imperative, singular, third-person
- ослонимо
- imperative, plural
- ослоните
- imperative, plural
- -
- imperative, plural, third-person