возноситься
/[vəznɐˈsʲit͡sːə]/
Russianverb
Definitions
- 1.to rise, to tower
- 2.to become conceited/stuck-up
- 3.passive of возноси́ть (voznosítʹ)
Forms
- возноси́тьсяcanonical • imperfective
- voznosítʹsjaromanization
- вознести́сьperfective
- 4c imperfective reflexiveclass
- возноси́тьсяimperfective • infinitive
- вознося́щийсяactive • participle • present
- возноси́вшийсяactive • participle • past
- -participle • passive • present
- -participle • passive • past
- вознося́сьadverbial • participle • present
- возноси́вшисьadverbial • participle • past
- возношу́сьfirst-person • present • singular
- бу́ду возноси́тьсяfirst-person • future • singular
- возно́сишьсяpresent • second-person • singular
- бу́дешь возноси́тьсяfuture • second-person • singular
- возно́ситсяpresent • singular • third-person
- бу́дет возноси́тьсяfuture • singular • third-person
- возно́симсяfirst-person • plural • present
- бу́дем возноси́тьсяfirst-person • future • plural
- возно́ситесьplural • present • second-person
- бу́дете возноси́тьсяfuture • plural • second-person
- возно́сятсяplural • present • third-person
- бу́дут возноси́тьсяfuture • plural • third-person
- возноси́сьimperative • second-person • singular
- возноси́тесьimperative • plural • second-person
- возноси́лсяmasculine • past • singular
- возноси́лисьmasculine • past • plural
- возноси́ласьfeminine • past • singular
- возноси́лисьfeminine • past • plural
- возноси́лосьneuter • past • singular
- возноси́лисьneuter • past • plural
Conjugation
Infinitive:возноси́ться
| I | возношу́сь |
| you (sg) | возно́сишься |
| he/she/it | возно́сится |
| we | возно́симся |
| you (pl) | возно́ситесь |
| they | возно́сятся |
I
возношу́сь
you (sg)
возно́сишься
he/she/it
возно́сится
we
возно́симся
you (pl)
возно́ситесь
they
возно́сятся
Other Forms
present active:вознося́щийся, вознося́сь
past active:возноси́вшийся, возноси́вшись
present passive:-
past passive:-
Full conjugation of возноситься →