wybaczyć
//vɘˈba.t͡ʂɘt͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to forgive
Etymology
From wy- + baczyć. Compare Kashubian wëbaczëc and Slovincian wëbaczic.
Forms
- wybaczaćimperfective
- wybaczyćinfinitive
- wybaczęfuture • singular
- wybaczymyfuture • plural
- wybaczyszfuture • singular
- wybaczyciefuture • plural
- wybaczyfuture • singular • third-person
- wybacząfuture • plural • third-person
- wybaczy sięfuture • impersonal
- wybaczyłemmasculine • past • singular
- -(e)m wybaczyłmasculine • past • singular
- wybaczyłamfeminine • past • singular
- -(e)m wybaczyłafeminine • past • singular
- wybaczyłomneuter • past • singular
- -(e)m wybaczyłoneuter • past • singular
- wybaczyliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy wybaczylipast • plural • virile
- wybaczyłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy wybaczyłynonvirile • past • plural
- wybaczyłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś wybaczyłmasculine • past • singular
- wybaczyłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś wybaczyłafeminine • past • singular
- wybaczyłośneuter • past • singular
- -(e)ś wybaczyłoneuter • past • singular
- wybaczyliściepast • plural • virile
- -(e)ście wybaczylipast • plural • virile
- wybaczyłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście wybaczyłynonvirile • past • plural
- wybaczyłmasculine • past • singular • third-person
- wybaczyłafeminine • past • singular • third-person
- wybaczyłoneuter • past • singular • third-person
- wybaczylipast • plural • third-person • virile
- wybaczyłynonvirile • past • plural • third-person
- wybaczonoimpersonal • past
- wybaczyłbymconditional • masculine • singular
- bym wybaczyłconditional • masculine • singular
- wybaczyłabymconditional • feminine • singular
- bym wybaczyłaconditional • feminine • singular
- wybaczyłobymconditional • neuter • singular
- bym wybaczyłoconditional • neuter • singular
- wybaczylibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy wybaczyliconditional • plural • virile
- wybaczyłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy wybaczyłyconditional • nonvirile • plural
- wybaczyłbyśconditional • masculine • singular
- byś wybaczyłconditional • masculine • singular
- wybaczyłabyśconditional • feminine • singular
- byś wybaczyłaconditional • feminine • singular
- wybaczyłobyśconditional • neuter • singular
- byś wybaczyłoconditional • neuter • singular
- wybaczylibyścieconditional • plural • virile
- byście wybaczyliconditional • plural • virile
- wybaczyłybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście wybaczyłyconditional • nonvirile • plural
- wybaczyłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by wybaczyłconditional • masculine • singular • third-person
- wybaczyłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by wybaczyłaconditional • feminine • singular • third-person
- wybaczyłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by wybaczyłoconditional • neuter • singular • third-person
- wybaczylibyconditional • plural • third-person • virile
- by wybaczyliconditional • plural • third-person • virile
- wybaczyłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by wybaczyłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- wybaczono byconditional • impersonal
- niech wybaczęimperative • singular
- wybaczmyimperative • plural
- wybaczimperative • singular
- wybaczcieimperative • plural
- niech wybaczyimperative • singular • third-person
- niech wybacząimperative • plural • third-person
- wybaczywszyadverbial • anterior • participle
- wybaczenienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:wybaczyć
Other Forms
present active:wybaczywszy
Full conjugation of wybaczyć →