podupaść
//pɔdˈu.paɕt͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to languish, to lapse, to decline
Etymology
From pod- + upaść.
Forms
- podupadłabymconditional • feminine • singular
- bym podupadłaconditional • feminine • singular
- podupadłobymconditional • neuter • singular
- bym podupadłoconditional • neuter • singular
- podupadlibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy podupadliconditional • plural • virile
- podupadłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy podupadłyconditional • nonvirile • plural
- podupadłbyśconditional • masculine • singular
- byś podupadłconditional • masculine • singular
- podupadłabyśconditional • feminine • singular
- byś podupadłaconditional • feminine • singular
- podupadłobyśconditional • neuter • singular
- byś podupadłoconditional • neuter • singular
- podupadlibyścieconditional • plural • virile
- byście podupadliconditional • plural • virile
- podupadłybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście podupadłyconditional • nonvirile • plural
- podupadłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by podupadłconditional • masculine • singular • third-person
- podupadłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by podupadłaconditional • feminine • singular • third-person
- podupadłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by podupadłoconditional • neuter • singular • third-person
- podupadlibyconditional • plural • third-person • virile
- podupadaćimperfective
- podupaśćinfinitive
- podupadnęfuture • singular
- podupadniemyfuture • plural
- podupadnieszfuture • singular
- podupadnieciefuture • plural
- podupadniefuture • singular • third-person
- podupadnąfuture • plural • third-person
- podupadnie sięfuture • impersonal
- podupadłemmasculine • past • singular
- -(e)m podupadłmasculine • past • singular
- podupadłamfeminine • past • singular
- -(e)m podupadłafeminine • past • singular
- podupadłomneuter • past • singular
- -(e)m podupadłoneuter • past • singular
- podupadliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy podupadlipast • plural • virile
- podupadłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy podupadłynonvirile • past • plural
- podupadłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś podupadłmasculine • past • singular
- podupadłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś podupadłafeminine • past • singular
- podupadłośneuter • past • singular
- -(e)ś podupadłoneuter • past • singular
- podupadliściepast • plural • virile
- -(e)ście podupadlipast • plural • virile
- podupadłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście podupadłynonvirile • past • plural
- podupadłmasculine • past • singular • third-person
- podupadłafeminine • past • singular • third-person
- podupadłoneuter • past • singular • third-person
- podupadlipast • plural • third-person • virile
- podupadłynonvirile • past • plural • third-person
- podupadniętoimpersonal • past
- podupadłbymconditional • masculine • singular
- bym podupadłconditional • masculine • singular
- by podupadliconditional • plural • third-person • virile
- podupadłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by podupadłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- podupadnięto byconditional • impersonal
- niech podupadnęimperative • singular
- podupadnijmyimperative • plural
- podupadnijimperative • singular
- podupadnijcieimperative • plural
- niech podupadnieimperative • singular • third-person
- niech podupadnąimperative • plural • third-person
- podupadłszyadverbial • anterior • participle
- podupadnięcienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:podupaść
Other Forms
present active:podupadłszy
Full conjugation of podupaść →