buntowniczka
/bun.tɔvˈɲit͡ʂ.ka/nounPolish
Meanings
- 1female equivalent of buntownik (“rebel, rogue”)
Declension
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | buntowniczka | buntowniczki |
| Genitive | buntowniczki | buntowniczek |
| Dative | buntowniczce | buntowniczkom |
| Accusative | buntowniczkę | buntowniczki |
| Instrumental | buntowniczką | buntowniczkami |
| Locative | buntowniczce | buntowniczkach |
| Vocative | buntowniczko | buntowniczki |
Forms
- buntownik
- masculine
Origin
From buntownik + -ka.