наплюватиUkrainian conjugation
“to spit”/[nɐplʲʊˈʋate]/perfective
future
| 1st person singular | наплюю́ |
|---|---|
| 2nd person singular | наплює́ш |
| 3rd person singular | наплює́ |
| 1st person plural | наплює́м, наплюємо́ |
| 2nd person plural | наплюєте́ |
| 3rd person plural | наплюю́ть |
past
| masculine singular | наплюва́в |
|---|---|
| feminine singular | наплюва́ла |
| neuter singular | наплюва́ло |
| plural | наплюва́ли |
imperative
| 2nd person singular | наплю́й |
|---|---|
| 1st person plural | наплю́ймо |
| 2nd person plural | наплю́йте |
Other forms
- наплюва́тиcanonical · perfective
- napljuvátyromanization
- 2bclass
- наплюва́тиinfinitive · perfective
- наплюва́тьinfinitive · perfective
- наплюва́вшиadverbial · past · perfective