Skip to main content

vybičovatCzech conjugation

to stimulate (sb) into doing something/[ˈvɪbɪt͡ʃovat]/

Aspect partner: vybičovávat

present

1st person singularvybičuji, vybičuju
2nd person singularvybičuješ
3rd person singularvybičuje
1st person pluralvybičujeme
2nd person pluralvybičujete
3rd person pluralvybičují, vybičujou

imperative

2nd person singularvybičuj
1st person pluralvybičujme
2nd person pluralvybičujte

Other forms

  • vybičovánínoun-from-verb
  • vybičujemasculine · present · singular
  • vybičujícfeminine · neuter · present · singular
  • vybičujíceplural · present
  • vybičovávatimperfective
  • vybičovatinfinitive
  • vybičovatiinfinitive