довлеяBulgarian conjugation

to suffice, to be enough/[doˈvlɛjɐ]/imperfective

present

1st person singularдовле́я
2nd person singularдовле́еш
3rd person singularдовле́е
1st person pluralдовле́ем
2nd person pluralдовле́ете
3rd person pluralдовле́ят

imperfect

1st person singularдовле́ех
2nd person singularдовле́еше
3rd person singularдовле́еше
1st person pluralдовле́ехме
2nd person pluralдовле́ехте
3rd person pluralдовле́еха

aorist

1st person singularдовля́х
2nd person singularдовля́
3rd person singularдовля́
1st person pluralдовля́хме
2nd person pluralдовля́хте
3rd person pluralдовля́ха

imperative

2nd person singularдовле́й
2nd person pluralдовле́йте

Other forms

  • довле́ещactive · indefinite · masculine · participle · present
  • довля́лactive · aorist · indefinite · masculine · participle · past
  • довле́елactive · imperfect · indefinite · masculine · participle · past
  • довле́ейкиadverbial · indefinite · masculine · participle
  • довле́ещиятactive · definite · masculine · participle · present · subjective
  • довле́лиятactive · aorist · definite · masculine · participle · past · subjective
  • довле́ейкиadverbial · definite · masculine · participle · subjective
  • довле́ещияactive · definite · masculine · objective · participle · present
  • довле́лияactive · aorist · definite · masculine · objective · participle · past
  • довле́ейкиadverbial · definite · masculine · objective · participle
  • довле́ещаactive · feminine · indefinite · participle · present
  • довля́лаactive · aorist · feminine · indefinite · participle · past
  • довле́елаactive · feminine · imperfect · indefinite · participle · past
  • довле́ейкиadverbial · feminine · indefinite · participle
  • довле́ещатаactive · definite · feminine · participle · present
  • довля́латаactive · aorist · definite · feminine · participle · past