vydržovat
/[ˈvɪdr̩ʒovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.imperfective form of vydržet
- 2.to sustain, to support
Forms
- vydržovatinfinitive
- vydržovatiinfinitive
- vydržovánínoun-from-verb
- vydržujifirst-person • indicative • singular
- vydržujucolloquial • first-person • indicative • singular
- vydržujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- vydržujmefirst-person • imperative • plural
- vydržuješindicative • second-person • singular
- vydržujeteindicative • plural • second-person
- vydržujimperative • second-person • singular
- vydržujteimperative • plural • second-person
- vydržujeindicative • singular • third-person
- vydržujíindicative • plural • third-person
- vydržujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- vydržujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- vydržujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- vydržujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:vydržovat, vydržovati
| I | vydržuji, vydržuju |
| we | vydržujeme |
| you (sg) | vydržuješ |
| you (pl) | vydržujete |
| he/she/it | vydržuje |
| they | vydržují, vydržujou |
I
vydržuji, vydržuju
we
vydržujeme
you (sg)
vydržuješ
you (pl)
vydržujete
he/she/it
vydržuje
they
vydržují, vydržujou
Full conjugation of vydržovat →