utírat
/[ˈuciːrat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to wipe
Etymology
From u- + tírat. Compare Kashubian ùcerac, Silesian uciyrać, Polish ucierać, and Russian утира́ть (utirátʹ).
Forms
- utřítperfective
- utíratinfinitive
- utíratiinfinitive
- utíránínoun-from-verb
- utírámfirst-person • indicative • singular
- utírámefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- utírejmefirst-person • imperative • plural
- utírášindicative • second-person • singular
- utíráteindicative • plural • second-person
- utírejimperative • second-person • singular
- utírejteimperative • plural • second-person
- utíráindicative • singular • third-person
- utírajíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- utírajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- utírajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- utírajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:utírat, utírati
| I | utírám |
| we | utíráme |
| you (sg) | utíráš |
| you (pl) | utíráte |
| he/she/it | utírá |
| they | utírají |
I
utírám
we
utíráme
you (sg)
utíráš
you (pl)
utíráte
he/she/it
utírá
they
utírají