trubač
/[ˈtrubat͡ʃ]/
Czechnoun
Definitions
- 1.bugler
Etymology
Inherited from Old Czech trubač, from Proto-Slavic *trǫbačь.
Forms
- trubačkafeminine
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | trubač | trubače |
| Genitive | trubače | trubačů |
| Dative | trubači | trubačům |
| Accusative | trubač | trubače |
| Vocative | trubači | trubače |
| Locative | trubači | trubačích |
| Instrumental | trubačem | trubači |
Nominative
Singular
trubač
Plural
trubače
Genitive
Singular
trubače
Plural
trubačů
Dative
Singular
trubači
Plural
trubačům
Accusative
Singular
trubač
Plural
trubače
Vocative
Singular
trubači
Plural
trubače
Locative
Singular
trubači
Plural
trubačích
Instrumental
Singular
trubačem
Plural
trubači