plakat
/[ˈplakat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to weep, to cry
Synonyms & related words
Etymology
Inherited from Old Czech plakati, from Proto-Slavic *plakati.
Forms
- zaplakatperfective
- plakatinfinitive
- plakatiinfinitive
- -noun-from-verb
- pláčufirst-person • indicative • singular
- pláčemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- plačmefirst-person • imperative • plural
- plakejmefirst-person • imperative • plural
- pláčešindicative • second-person • singular
- pláčeteindicative • plural • second-person
- plačimperative • second-person • singular
- plakejimperative • second-person • singular
- plačteimperative • plural • second-person
- plakejteimperative • plural • second-person
- pláčeindicative • singular • third-person
- pláčouindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- pláčemasculine • present • singular
- plakajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- plačícfeminine • neuter • present • singular
- plakajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- plačíceplural • present
- plakajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:plakat, plakati
| I | pláču |
| we | pláčeme |
| you (sg) | pláčeš |
| you (pl) | pláčete |
| he/she/it | pláče |
| they | pláčou |
I
pláču
we
pláčeme
you (sg)
pláčeš
you (pl)
pláčete
he/she/it
pláče
they
pláčou