oráč
/[ˈoraːt͡ʃ]/
Czechnoun
Definitions
- 1.ploughman, plowman
Etymology
Inherited from Old Czech oráč. By surface analysis, orat + -č.
Forms
- oráčekdiminutive
- voráčalternative • rare
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | oráč | oráči |
| Genitive | oráče | oráčů |
| Dative | oráčovi, oráči | oráčům |
| Accusative | oráče | oráče |
| Vocative | oráči | oráči |
| Locative | oráčovi, oráči | oráčích |
| Instrumental | oráčem | oráči |
Nominative
Singular
oráč
Plural
oráči
Genitive
Singular
oráče
Plural
oráčů
Dative
Singular
oráčovi, oráči
Plural
oráčům
Accusative
Singular
oráče
Plural
oráče
Vocative
Singular
oráči
Plural
oráči
Locative
Singular
oráčovi, oráči
Plural
oráčích
Instrumental
Singular
oráčem
Plural
oráči