kostnice
/[ˈkostɲɪt͡sɛ]/
Czechnoun
Definitions
- 1.ossuary (building for holding the bones of the dead)
Etymology
From kost + -nice.
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | kostnice | kostnice |
| Genitive | kostnice | kostnic |
| Dative | kostnici | kostnicím |
| Accusative | kostnici | kostnice |
| Vocative | kostnice | kostnice |
| Locative | kostnici | kostnicích |
| Instrumental | kostnicí | kostnicemi |
Nominative
Singular
kostnice
Plural
kostnice
Genitive
Singular
kostnice
Plural
kostnic
Dative
Singular
kostnici
Plural
kostnicím
Accusative
Singular
kostnici
Plural
kostnice
Vocative
Singular
kostnice
Plural
kostnice
Locative
Singular
kostnici
Plural
kostnicích
Instrumental
Singular
kostnicí
Plural
kostnicemi