jektat
/[ˈjɛktat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to chatter (to make a noise by rapid collisions)
- 2.to cause to chatter
Forms
- jektatinfinitive
- jektatiinfinitive
- jektánínoun-from-verb
- jektámfirst-person • indicative • singular
- jektámefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- jektejmefirst-person • imperative • plural
- jektášindicative • second-person • singular
- jektáteindicative • plural • second-person
- jektejimperative • second-person • singular
- jektejteimperative • plural • second-person
- jektáindicative • singular • third-person
- jektajíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- jektajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- jektajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- jektajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:jektat, jektati
| I | jektám |
| we | jektáme |
| you (sg) | jektáš |
| you (pl) | jektáte |
| he/she/it | jektá |
| they | jektají |
I
jektám
we
jektáme
you (sg)
jektáš
you (pl)
jektáte
he/she/it
jektá
they
jektají