hrabat
/[ˈɦrabat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to rake
- 2.to poke, fumble, root about
Forms
- hrábnoutperfective
- hrabatinfinitive
- hrabatiinfinitive
- -noun-from-verb
- hrabufirst-person • indicative • singular
- hrabemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- hrabmefirst-person • imperative • plural
- hrabejmefirst-person • imperative • plural
- hrabešindicative • second-person • singular
- hrabeteindicative • plural • second-person
- hrabimperative • second-person • singular
- hrabejimperative • second-person • singular
- hrabteimperative • plural • second-person
- hrabejteimperative • plural • second-person
- hrabeindicative • singular • third-person
- hrabouindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- hrabajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- hrabajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- hrabajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:hrabat, hrabati
| I | hrabu |
| we | hrabeme |
| you (sg) | hrabeš |
| you (pl) | hrabete |
| he/she/it | hrabe |
| they | hrabou |
I
hrabu
we
hrabeme
you (sg)
hrabeš
you (pl)
hrabete
he/she/it
hrabe
they
hrabou