bělat
/[ˈbjɛlat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to turn white
- 2.to appear white
Forms
- zbělatperfective
- bělatinfinitive
- bělatiinfinitive
- bělánínoun-from-verb
- bělámfirst-person • indicative • singular
- bělámefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- bělejmefirst-person • imperative • plural
- bělášindicative • second-person • singular
- běláteindicative • plural • second-person
- bělejimperative • second-person • singular
- bělejteimperative • plural • second-person
- běláindicative • singular • third-person
- bělajíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- bělajemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- bělajícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- bělajíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:bělat, bělati
| I | bělám |
| we | běláme |
| you (sg) | běláš |
| you (pl) | běláte |
| he/she/it | bělá |
| they | bělají |
I
bělám
we
běláme
you (sg)
běláš
you (pl)
běláte
he/she/it
bělá
they
bělají