bílit
/[ˈbiːlɪt]/
Czechverb
Definitions
- 1.alternative form of bělit
- 2.to whiten
Forms
- bílitinfinitive
- bílitiinfinitive
- bílenínoun-from-verb
- bílímfirst-person • indicative • singular
- bílímefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- bilmefirst-person • imperative • plural
- bílíšindicative • second-person • singular
- bílíteindicative • plural • second-person
- bilimperative • second-person • singular
- bilteimperative • plural • second-person
- bílíindicative • singular • third-person
- bílíindicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- bílemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- bílícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- bílíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:bílit, bíliti
| I | bílím |
| we | bílíme |
| you (sg) | bílíš |
| you (pl) | bílíte |
| he/she/it | bílí |
| they | bílí |
I
bílím
we
bílíme
you (sg)
bílíš
you (pl)
bílíte
he/she/it
bílí
they
bílí