čarovat
/[ˈt͡ʃarovat]/
Czechverb
Definitions
- 1.to do magic, cast spells, conjure
Synonyms & related words
Etymology
Inherited from Proto-Slavic *čarovati.
Forms
- čarovatinfinitive
- čarovatiinfinitive
- čarovánínoun-from-verb
- čarujifirst-person • indicative • singular
- čarujucolloquial • first-person • indicative • singular
- čarujemefirst-person • indicative • plural
- -first-person • imperative • singular
- čarujmefirst-person • imperative • plural
- čaruješindicative • second-person • singular
- čarujeteindicative • plural • second-person
- čarujimperative • second-person • singular
- čarujteimperative • plural • second-person
- čarujeindicative • singular • third-person
- čarujíindicative • plural • third-person
- čarujoucolloquial • indicative • plural • third-person
- -imperative • singular • third-person
- -imperative • plural • third-person
- čarujemasculine • present • singular
- -masculine • past • singular
- čarujícfeminine • neuter • present • singular
- -feminine • neuter • past • singular
- čarujíceplural • present
- -past • plural
Conjugation
Infinitive:čarovat, čarovati
| I | čaruji, čaruju |
| we | čarujeme |
| you (sg) | čaruješ |
| you (pl) | čarujete |
| he/she/it | čaruje |
| they | čarují, čarujou |
I
čaruji, čaruju
we
čarujeme
you (sg)
čaruješ
you (pl)
čarujete
he/she/it
čaruje
they
čarují, čarujou