стигнути
/[ˈstɪɦnʊte]/
Ukrainianverb
Definitions
- 1.to ripen, to mature
- 2.to come, to approach
Forms
- сти́гнутиcanonical • imperfective
- stýhnutyromanization
- 3aclass
- сти́гнутиimperfective • infinitive
- сти́гнутьimperfective • infinitive
- -active • imperfective • present
- -active • imperfective • past
- -imperfective • passive • present
- -imperfective • passive • past
- сти́гнучиadverbial • imperfective • present
- сти́гнувшиadverbial • imperfective • past
- сти́гнуfirst-person • imperfective • present • singular
- бу́ду сти́гнутиfirst-person • future • imperfective • singular
- бу́ду сти́гнутьfirst-person • future • imperfective • singular
- сти́гнутимуfirst-person • future • imperfective • singular
- сти́гнешimperfective • present • second-person • singular
- бу́деш сти́гнутиfuture • imperfective • second-person • singular
- бу́деш сти́гнутьfuture • imperfective • second-person • singular
- сти́гнутимешfuture • imperfective • second-person • singular
- сти́гнеimperfective • present • singular • third-person
- бу́де сти́гнутиfuture • imperfective • singular • third-person
- бу́де сти́гнутьfuture • imperfective • singular • third-person
- сти́гнутимеfuture • imperfective • singular • third-person
- сти́гнемfirst-person • imperfective • plural • present
- сти́гнемоfirst-person • imperfective • plural • present
- бу́демо сти́гнутиfirst-person • future • imperfective • plural
- бу́демо сти́гнутьfirst-person • future • imperfective • plural
- сти́гнутимемоfirst-person • future • imperfective • plural
- сти́гнутимемfirst-person • future • imperfective • plural
- сти́гнетеimperfective • plural • present • second-person
- бу́дете сти́гнутиfuture • imperfective • plural • second-person
- бу́дете сти́гнутьfuture • imperfective • plural • second-person
- сти́гнутиметеfuture • imperfective • plural • second-person
- сти́гнутьimperfective • plural • present • third-person
- бу́дуть сти́гнутиfuture • imperfective • plural • third-person
- бу́дуть сти́гнутьfuture • imperfective • plural • third-person
- сти́гнутимутьfuture • imperfective • plural • third-person
- -first-person • imperative • singular
- сти́гнімfirst-person • imperative • plural
- сти́гнімоfirst-person • imperative • plural
- сти́гниimperative • second-person • singular
- сти́гнітьimperative • plural • second-person
- сти́гнувmasculine • past • singular
- сти́гнулиmasculine • past • plural
- сти́гнулаfeminine • past • singular
- сти́гнулиfeminine • past • plural
- сти́гнулоneuter • past • singular
- сти́гнулиneuter • past • plural
- -сти́гтиalternative
Conjugation
Infinitive:сти́гнути, сти́гнуть
| I | сти́гну |
| you (sg) | сти́гнеш |
| he/she/it | сти́гне |
| we | сти́гнем, сти́гнемо |
| you (pl) | сти́гнете |
| they | сти́гнуть |
I
сти́гну
you (sg)
сти́гнеш
he/she/it
сти́гне
we
сти́гнем, сти́гнемо
you (pl)
сти́гнете
they
сти́гнуть
Other Forms
gerund:сти́гнучи, сти́гнувши
Full conjugation of стигнути →