verovati
//ʋêroʋati//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to believe + u (“in”)
- 2.to trust (+ dative)
- 3.to hold (something as true)
Forms
- vȅrovaticanonical • imperfective
- ве̏роватиcyrillic
- verovatiinfinitive
- vȅrovānjenoun-from-verb
- verujempresent • singular
- veruješpresent • singular
- verujepresent • singular • third-person
- verujemoplural • present
- verujeteplural • present
- verujuplural • present • third-person
- verovat ćufuture • future-i • singular
- verovaćufuture • future-i • singular
- verovat ćešfuture • future-i • singular
- verovaćešfuture • future-i • singular
- verovat ćefuture • future-i • singular • third-person
- verovaćefuture • future-i • singular • third-person
- verovat ćemofuture • future-i • plural
- verovaćemofuture • future-i • plural
- verovat ćetefuture • future-i • plural
- verovaćetefuture • future-i • plural
- verovat ćе̄future • future-i • plural • third-person
- bȕdēm verovaofuture • future-ii • singular
- bȕdēš verovaofuture • future-ii • singular
- bȕdē verovaofuture • future-ii • singular • third-person
- bȕdēmo verovalifuture • future-ii • plural
- bȕdēte verovalifuture • future-ii • plural
- bȕdū verovalifuture • future-ii • plural • third-person
- verovao sampast • perfect • singular
- verovao sipast • perfect • singular
- verovao jepast • perfect • singular • third-person
- verovali smopast • perfect • plural
- verovali stepast • perfect • plural
- verovali supast • perfect • plural • third-person
- bȉo sam verovaopast • pluperfect • singular
- bȉo si verovaopast • pluperfect • singular
- bȉo je verovaopast • pluperfect • singular • third-person
- bíli smo verovalipast • pluperfect • plural
- bíli ste verovalipast • pluperfect • plural
- bíli su verovalipast • pluperfect • plural • third-person
- verovahimperfect • past • singular
- verovašeimperfect • past • singular
- verovašeimperfect • past • singular • third-person
- verovasmoimperfect • past • plural
- verovasteimperfect • past • plural
- verovahuimperfect • past • plural • third-person
- verovao bihconditional • conditional-i • singular
- verovao biconditional • conditional-i • singular
- verovao biconditional • conditional-i • singular • third-person
- verovali bismoconditional • conditional-i • plural
- verovali bisteconditional • conditional-i • plural
- verovali biconditional • conditional-i • plural • third-person
- bȉo bih verovaoconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi verovaoconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi verovaoconditional • conditional-ii • singular • third-person
- bíli bismo verovaliconditional • conditional-ii • plural
- bíli biste verovaliconditional • conditional-ii • plural
- bíli bi verovaliconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- verujimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- verujmoimperative • plural
- verujteimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
- vjȅrovatialternative • ijekavian
Conjugation
Infinitive:verovati
| he/she/it | veruje |
| they | veruju |
he/she/it
veruje
they
veruju
Full conjugation of verovati →