kočiti
//kǒːt͡ʃiti//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to brake (vehicle)
- 2.to inhibit, restrain, hold back, hinder, obstruct (action or progress)
- 3.to turn stiff
Forms
- kóčiticanonical • imperfective
- ко́читиcyrillic
- kočitiinfinitive
- kóčēnjenoun-from-verb
- kočimpresent • singular
- kočišpresent • singular
- kočipresent • singular • third-person
- kočimoplural • present
- kočiteplural • present
- kočeplural • present • third-person
- kočit ćufuture • future-i • singular
- kočićufuture • future-i • singular
- kočit ćešfuture • future-i • singular
- kočićešfuture • future-i • singular
- kočit ćefuture • future-i • singular • third-person
- kočićefuture • future-i • singular • third-person
- kočit ćemofuture • future-i • plural
- kočićemofuture • future-i • plural
- kočit ćetefuture • future-i • plural
- kočićetefuture • future-i • plural
- kočit ćе̄future • future-i • plural • third-person
- bȕdēm kočiofuture • future-ii • singular
- bȕdēš kočiofuture • future-ii • singular
- bȕdē kočiofuture • future-ii • singular • third-person
- bȕdēmo kočilifuture • future-ii • plural
- bȕdēte kočilifuture • future-ii • plural
- bȕdū kočilifuture • future-ii • plural • third-person
- kočio sampast • perfect • singular
- kočio sipast • perfect • singular
- kočio jepast • perfect • singular • third-person
- kočili smopast • perfect • plural
- kočili stepast • perfect • plural
- kočili supast • perfect • plural • third-person
- bȉo sam kočiopast • pluperfect • singular
- bȉo si kočiopast • pluperfect • singular
- bȉo je kočiopast • pluperfect • singular • third-person
- bíli smo kočilipast • pluperfect • plural
- bíli ste kočilipast • pluperfect • plural
- bíli su kočilipast • pluperfect • plural • third-person
- kočahimperfect • past • singular
- kočašeimperfect • past • singular
- kočašeimperfect • past • singular • third-person
- kočasmoimperfect • past • plural
- kočasteimperfect • past • plural
- kočahuimperfect • past • plural • third-person
- kočio bihconditional • conditional-i • singular
- kočio biconditional • conditional-i • singular
- kočio biconditional • conditional-i • singular • third-person
- kočili bismoconditional • conditional-i • plural
- kočili bisteconditional • conditional-i • plural
- kočili biconditional • conditional-i • plural • third-person
- bȉo bih kočioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi kočioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi kočioconditional • conditional-ii • singular • third-person
- bíli bismo kočiliconditional • conditional-ii • plural
- bíli biste kočiliconditional • conditional-ii • plural
- bíli bi kočiliconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- kočiimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- kočimoimperative • plural
- kočiteimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:kočiti
| he/she/it | koči |
| they | koče |
he/she/it
koči
they
koče