dobiti
//dǒbiti//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to receive, get, obtain, acquire
- 2.to win (game, prize, suit)
- 3.to gain (time, weight, importance, magnitude etc.)
Forms
- dòbiticanonical • perfective
- до̀битиcyrillic
- dobitiinfinitive
- -noun-from-verb
- dobijempresent • singular
- dobiješpresent • singular
- dobijepresent • singular • third-person
- dobijemoplural • present
- dobijeteplural • present
- dobijuplural • present • third-person
- dobit ćufuture • future-i • singular
- dobićufuture • future-i • singular
- dobit ćešfuture • future-i • singular
- dobićešfuture • future-i • singular
- dobit ćefuture • future-i • singular • third-person
- dobićefuture • future-i • singular • third-person
- dobit ćemofuture • future-i • plural
- dobićemofuture • future-i • plural
- dobit ćetefuture • future-i • plural
- dobićetefuture • future-i • plural
- dobit ćе̄future • future-i • plural • third-person
- bȕdēm dobiofuture • future-ii • singular
- bȕdēš dobiofuture • future-ii • singular
- bȕdē dobiofuture • future-ii • singular • third-person
- bȕdēmo dobilifuture • future-ii • plural
- bȕdēte dobilifuture • future-ii • plural
- bȕdū dobilifuture • future-ii • plural • third-person
- dobio sampast • perfect • singular
- dobio sipast • perfect • singular
- dobio jepast • perfect • singular • third-person
- dobili smopast • perfect • plural
- dobili stepast • perfect • plural
- dobili supast • perfect • plural • third-person
- bȉo sam dobiopast • pluperfect • singular
- bȉo si dobiopast • pluperfect • singular
- bȉo je dobiopast • pluperfect • singular • third-person
- bíli smo dobilipast • pluperfect • plural
- bíli ste dobilipast • pluperfect • plural
- bíli su dobilipast • pluperfect • plural • third-person
- dobihaorist • past • singular
- dobiaorist • past • singular
- dobiaorist • past • singular • third-person
- dobismoaorist • past • plural
- dobisteaorist • past • plural
- dobišeaorist • past • plural • third-person
- dobio bihconditional • conditional-i • singular
- dobio biconditional • conditional-i • singular
- dobio biconditional • conditional-i • singular • third-person
- dobili bismoconditional • conditional-i • plural
- dobili bisteconditional • conditional-i • plural
- dobili biconditional • conditional-i • plural • third-person
- bȉo bih dobioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi dobioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi dobioconditional • conditional-ii • singular • third-person
- bíli bismo dobiliconditional • conditional-ii • plural
- bíli biste dobiliconditional • conditional-ii • plural
- bíli bi dobiliconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- dobijimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- dobijmoimperative • plural
- dobijteimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:dobiti
| he/she/it | dobije |
| they | dobiju |
he/she/it
dobije
they
dobiju