Definitions
- 1.to rebel
- 2.to protest
Synonyms & related words
Word family
- pobúniti
- podbúniti
- uzbúniti
- zabúniti
Etymology
Inherited from Proto-Slavic *buniti.
Forms
- búniticanonical • imperfective
- бу́нитиcyrillic
- bunitiinfinitive
- búnjēnjenoun-from-verb
- bunimpresent • singular
- bunišpresent • singular
- bunipresent • singular • third-person
- bunimoplural • present
- buniteplural • present
- buneplural • present • third-person
- bunit ćufuture • future-i • singular
- bunićufuture • future-i • singular
- bunit ćešfuture • future-i • singular
- bunićešfuture • future-i • singular
- bunit ćefuture • future-i • singular • third-person
- bunićefuture • future-i • singular • third-person
- bunit ćemofuture • future-i • plural
- bunićemofuture • future-i • plural
- bunit ćetefuture • future-i • plural
- bunićetefuture • future-i • plural
- bunit ćе̄future • future-i • plural • third-person
- bȕdēm buniofuture • future-ii • singular
- bȕdēš buniofuture • future-ii • singular
- bȕdē buniofuture • future-ii • singular • third-person
- bȕdēmo bunilifuture • future-ii • plural
- bȕdēte bunilifuture • future-ii • plural
- bȕdū bunilifuture • future-ii • plural • third-person
- bunio sampast • perfect • singular
- bunio sipast • perfect • singular
- bunio jepast • perfect • singular • third-person
- bunili smopast • perfect • plural
- bunili stepast • perfect • plural
- bunili supast • perfect • plural • third-person
- bȉo sam buniopast • pluperfect • singular
- bȉo si buniopast • pluperfect • singular
- bȉo je buniopast • pluperfect • singular • third-person
- bíli smo bunilipast • pluperfect • plural
- bíli ste bunilipast • pluperfect • plural
- bíli su bunilipast • pluperfect • plural • third-person
- bunjahimperfect • past • singular
- bunjašeimperfect • past • singular
- bunjašeimperfect • past • singular • third-person
- bunjasmoimperfect • past • plural
- bunjasteimperfect • past • plural
- bunjahuimperfect • past • plural • third-person
- bunio bihconditional • conditional-i • singular
- bunio biconditional • conditional-i • singular
- bunio biconditional • conditional-i • singular • third-person
- bunili bismoconditional • conditional-i • plural
- bunili bisteconditional • conditional-i • plural
- bunili biconditional • conditional-i • plural • third-person
- bȉo bih bunioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi bunioconditional • conditional-ii • singular
- bȉo bi bunioconditional • conditional-ii • singular • third-person
- bíli bismo buniliconditional • conditional-ii • plural
- bíli biste buniliconditional • conditional-ii • plural
- bíli bi buniliconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- buniimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- bunimoimperative • plural
- buniteimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:buniti
| he/she/it | buni |
| they | bune |
he/she/it
buni
they
bune