одбијати
//odbǐːjati//
Serbo-Croatianverb
Definitions
- 1.to refuse
- 2.to deduct
- 3.to reflect
- 4.to repulse, reject
- 5.to knock off
Forms
- одби́јатиcanonical • imperfective
- odbíjatiromanization
- одбијатиinfinitive
- одби́ја̄њеnoun-from-verb
- одбијамpresent • singular
- одбијашpresent • singular
- одбијаpresent • singular • third-person
- одбијамоplural • present
- одбијатеplural • present
- одбијајуplural • present • third-person
- одбијат ћуfuture • future-i • singular
- одбијаћуfuture • future-i • singular
- одбијат ћешfuture • future-i • singular
- одбијаћешfuture • future-i • singular
- одбијат ћеfuture • future-i • singular • third-person
- одбијаћеfuture • future-i • singular • third-person
- одбијат ћемоfuture • future-i • plural
- одбијаћемоfuture • future-i • plural
- одбијат ћетеfuture • future-i • plural
- одбијаћетеfuture • future-i • plural
- одбијат ће̄future • future-i • plural • third-person
- одбијаћеfuture • future-i • plural • third-person
- бу̏де̄м одбијаоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ш одбијаоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ одбијаоfuture • future-ii • singular • third-person
- бу̏де̄мо одбијалиfuture • future-ii • plural
- бу̏де̄те одбијалиfuture • future-ii • plural
- бу̏дӯ одбијалиfuture • future-ii • plural • third-person
- одбијао самpast • perfect • singular
- одбијао сиpast • perfect • singular
- одбијао јеpast • perfect • singular • third-person
- одбијали смоpast • perfect • plural
- одбијали стеpast • perfect • plural
- одбијали суpast • perfect • plural • third-person
- би̏о сам одбијаоpast • pluperfect • singular
- би̏о си одбијаоpast • pluperfect • singular
- би̏о је одбијаоpast • pluperfect • singular • third-person
- би́ли смо одбијалиpast • pluperfect • plural
- би́ли сте одбијалиpast • pluperfect • plural
- би́ли су одбијалиpast • pluperfect • plural • third-person
- одбијахimperfect • past • singular
- одбијашеimperfect • past • singular
- одбијашеimperfect • past • singular • third-person
- одбијасмоimperfect • past • plural
- одбијастеimperfect • past • plural
- одбијахуimperfect • past • plural • third-person
- одбијао бихconditional • conditional-i • singular
- одбијао биconditional • conditional-i • singular
- одбијао биconditional • conditional-i • singular • third-person
- одбијали бисмоconditional • conditional-i • plural
- одбијали бистеconditional • conditional-i • plural
- одбијали биconditional • conditional-i • plural • third-person
- би̏о бих одбијаоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би одбијаоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би одбијаоconditional • conditional-ii • singular • third-person
- би́ли бисмо одбијалиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли бисте одбијалиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли би одбијалиconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- одбијајimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- одбијајмоimperative • plural
- одбијајтеimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
Conjugation
Infinitive:одбијати
| he/she/it | одбија |
| they | одбијају |
he/she/it
одбија
they
одбијају
Full conjugation of одбијати →