Definitions
- 1.to rise
- 2.to lift, raise, elevate (cause to rise)
Synonyms & related words
Word family
- ѝздићи
- на̀дићи
- по̀дићи
- прѝдићи
- у̀здићи
Related words (1)
- ди̏зати
No etymology recorded for this word.
Forms
- -noun-from-verb
- дигнемpresent • singular
- дигнешpresent • singular
- дигнеpresent • singular • third-person
- дигнемоplural • present
- дигнетеplural • present
- дигнуplural • present • third-person
- дићи ћуfuture • future-i • singular
- дићи ћешfuture • future-i • singular
- дићи ћеfuture • future-i • singular • third-person
- дићи ћемоfuture • future-i • plural
- дићи ћетеfuture • future-i • plural
- дићи ће̄future • future-i • plural • third-person
- бу̏де̄м дигаоfuture • future-ii • singular
- дигнуоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ш дигаоfuture • future-ii • singular
- бу̏де̄ дигаоfuture • future-ii • singular • third-person
- дигнуоfuture • future-ii • singular • third-person
- бу̏де̄мо диглиfuture • future-ii • plural
- дигнулиfuture • future-ii • plural
- бу̏де̄те диглиfuture • future-ii • plural
- бу̏дӯ диглиfuture • future-ii • plural • third-person
- дигнулиfuture • future-ii • plural • third-person
- дигаоpast • perfect • singular
- дигнуо самpast • perfect • singular
- дигнуо сиpast • perfect • singular
- дигаоpast • perfect • singular • third-person
- дигнуо јеpast • perfect • singular • third-person
- диглиpast • perfect • plural
- дигнули смоpast • perfect • plural
- дигнули стеpast • perfect • plural
- диглиpast • perfect • plural • third-person
- дигнули суpast • perfect • plural • third-person
- би̏о сам дигаоpast • pluperfect • singular
- дигнуоpast • pluperfect • singular
- би̏о си дигаоpast • pluperfect • singular
- би̏о је дигаоpast • pluperfect • singular • third-person
- дигнуоpast • pluperfect • singular • third-person
- би́ли смо диглиpast • pluperfect • plural
- дигнулиpast • pluperfect • plural
- би́ли сте диглиpast • pluperfect • plural
- би́ли су диглиpast • pluperfect • plural • third-person
- дигнулиpast • pluperfect • plural • third-person
- дигохaorist • past • singular
- дигнухaorist • past • singular
- дижеaorist • past • singular
- дигнуaorist • past • singular
- дижеaorist • past • singular • third-person
- дигнуaorist • past • singular • third-person
- дигосмоaorist • past • plural
- дигнусмоaorist • past • plural
- дигостеaorist • past • plural
- дигнустеaorist • past • plural
- дигошеaorist • past • plural • third-person
- дигнушеaorist • past • plural • third-person
- дигаоconditional • conditional-i • singular
- дигнуо бихconditional • conditional-i • singular
- дигнуо биconditional • conditional-i • singular
- дигаоconditional • conditional-i • singular • third-person
- дигнуо биconditional • conditional-i • singular • third-person
- диглиconditional • conditional-i • plural
- дигнули бисмоconditional • conditional-i • plural
- дигнули бистеconditional • conditional-i • plural
- диглиconditional • conditional-i • plural • third-person
- дигнули биconditional • conditional-i • plural • third-person
- би̏о бих дигаоconditional • conditional-ii • singular
- дигнуоconditional • conditional-ii • singular
- ди̏ћиcanonical • perfective
- dȉćiromanization
- дићиinfinitive
- дигнутиinfinitive
- би̏о би дигаоconditional • conditional-ii • singular
- би̏о би дигаоconditional • conditional-ii • singular • third-person
- дигнуоconditional • conditional-ii • singular • third-person
- би́ли бисмо диглиconditional • conditional-ii • plural
- дигнулиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли бисте диглиconditional • conditional-ii • plural
- би́ли би диглиconditional • conditional-ii • plural • third-person
- дигнулиconditional • conditional-ii • plural • third-person
- -imperative • singular
- дигниimperative • singular
- -imperative • singular • third-person
- дигнимоimperative • plural
- дигнитеimperative • plural
- -imperative • plural • third-person
- ди̏гнутиalternative • alternative • infinitive
Conjugation
Infinitive:дићи, дигнути, ди̏гнути
| he/she/it | дигне |
| they | дигну |
he/she/it
дигне
they
дигну