ubóstwić
//uˈbus.tfit͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to glorify, to adore, to worship
Etymology
From u- + bóstwo + -ić.
Forms
- ubóstwiaćimperfective
- ubóstwićinfinitive
- ubóstwięfuture • singular
- ubóstwimyfuture • plural
- ubóstwiszfuture • singular
- ubóstwiciefuture • plural
- ubóstwifuture • singular • third-person
- ubóstwiąfuture • plural • third-person
- ubóstwi sięfuture • impersonal
- ubóstwiłemmasculine • past • singular
- -(e)m ubóstwiłmasculine • past • singular
- ubóstwiłamfeminine • past • singular
- -(e)m ubóstwiłafeminine • past • singular
- ubóstwiłomneuter • past • singular
- -(e)m ubóstwiłoneuter • past • singular
- ubóstwiliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy ubóstwilipast • plural • virile
- ubóstwiłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy ubóstwiłynonvirile • past • plural
- ubóstwiłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś ubóstwiłmasculine • past • singular
- ubóstwiłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś ubóstwiłafeminine • past • singular
- ubóstwiłośneuter • past • singular
- -(e)ś ubóstwiłoneuter • past • singular
- ubóstwiliściepast • plural • virile
- -(e)ście ubóstwilipast • plural • virile
- ubóstwiłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście ubóstwiłynonvirile • past • plural
- ubóstwiłmasculine • past • singular • third-person
- ubóstwiłafeminine • past • singular • third-person
- ubóstwiłoneuter • past • singular • third-person
- ubóstwilipast • plural • third-person • virile
- ubóstwiłynonvirile • past • plural • third-person
- ubóstwionoimpersonal • past
- ubóstwiłbymconditional • masculine • singular
- bym ubóstwiłconditional • masculine • singular
- ubóstwiłabymconditional • feminine • singular
- bym ubóstwiłaconditional • feminine • singular
- ubóstwiłobymconditional • neuter • singular
- bym ubóstwiłoconditional • neuter • singular
- ubóstwilibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy ubóstwiliconditional • plural • virile
- ubóstwiłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy ubóstwiłyconditional • nonvirile • plural
- ubóstwiłbyśconditional • masculine • singular
- byś ubóstwiłconditional • masculine • singular
- ubóstwiłabyśconditional • feminine • singular
- byś ubóstwiłaconditional • feminine • singular
- ubóstwiłobyśconditional • neuter • singular
- byś ubóstwiłoconditional • neuter • singular
- ubóstwilibyścieconditional • plural • virile
- byście ubóstwiliconditional • plural • virile
- ubóstwiłybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście ubóstwiłyconditional • nonvirile • plural
- ubóstwiłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by ubóstwiłconditional • masculine • singular • third-person
- ubóstwiłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by ubóstwiłaconditional • feminine • singular • third-person
- ubóstwiłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by ubóstwiłoconditional • neuter • singular • third-person
- ubóstwilibyconditional • plural • third-person • virile
- by ubóstwiliconditional • plural • third-person • virile
- ubóstwiłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by ubóstwiłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- ubóstwiono byconditional • impersonal
- niech ubóstwięimperative • singular
- ubóstwijmyimperative • plural
- ubóstwijimperative • singular
- ubóstwijcieimperative • plural
- niech ubóstwiimperative • singular • third-person
- niech ubóstwiąimperative • plural • third-person
- ubóstwionyadjectival • masculine • participle • passive • singular
- ubóstwionaadjectival • feminine • participle • passive • singular
- ubóstwioneadjectival • neuter • participle • passive • singular
- ubóstwieniadjectival • participle • passive • plural • virile
- ubóstwioneadjectival • nonvirile • participle • passive • plural
- ubóstwiwszyadverbial • anterior • participle
- ubóstwienienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:ubóstwić
Other Forms
present passive:ubóstwiony, ubóstwiona, ubóstwione, ubóstwieni, ubóstwione
present active:ubóstwiwszy
Full conjugation of ubóstwić →