prana
//ˈpra.na//
Polishnounverb
Grammatical form
prana is the feminine nominative/vocative singular form of prany.
Definitions
- 1.prana
Etymology
Learned borrowing from Sanskrit प्राण (prāṇa).
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | prana | — |
| Genitive | prany | — |
| Dative | pranie | — |
| Accusative | pranę | — |
| Instrumental | praną | — |
| Locative | pranie | — |
| Vocative | prano | — |
Nominative
Singular
prana
Plural
—
Genitive
Singular
prany
Plural
—
Dative
Singular
pranie
Plural
—
Accusative
Singular
pranę
Plural
—
Instrumental
Singular
praną
Plural
—
Locative
Singular
pranie
Plural
—
Vocative
Singular
prano
Plural
—