potępić
//pɔˈtɛm.pit͡ɕ//
Polishverb
Definitions
- 1.to condemn, to denounce (speak out against)
- 2.to damn
- 3.to become dull, to become blunt
Synonyms & related words
Word family
- potępiony
- potępienie
Etymology
From po- + tępić.
Forms
- potępiaćimperfective
- potępićinfinitive
- potępięfuture • singular
- potępimyfuture • plural
- potępiszfuture • singular
- potępiciefuture • plural
- potępifuture • singular • third-person
- potępiąfuture • plural • third-person
- potępi sięfuture • impersonal
- potępiłemmasculine • past • singular
- -(e)m potępiłmasculine • past • singular
- potępiłamfeminine • past • singular
- -(e)m potępiłafeminine • past • singular
- potępiłomneuter • past • singular
- -(e)m potępiłoneuter • past • singular
- potępiliśmypast • plural • virile
- -(e)śmy potępilipast • plural • virile
- potępiłyśmynonvirile • past • plural
- -(e)śmy potępiłynonvirile • past • plural
- potępiłeśmasculine • past • singular
- -(e)ś potępiłmasculine • past • singular
- potępiłaśfeminine • past • singular
- -(e)ś potępiłafeminine • past • singular
- potępiłośneuter • past • singular
- -(e)ś potępiłoneuter • past • singular
- potępiliściepast • plural • virile
- -(e)ście potępilipast • plural • virile
- potępiłyścienonvirile • past • plural
- -(e)ście potępiłynonvirile • past • plural
- potępiłmasculine • past • singular • third-person
- potępiłafeminine • past • singular • third-person
- potępiłoneuter • past • singular • third-person
- potępilipast • plural • third-person • virile
- potępiłynonvirile • past • plural • third-person
- potępionoimpersonal • past
- potępiłbymconditional • masculine • singular
- bym potępiłconditional • masculine • singular
- potępiłabymconditional • feminine • singular
- bym potępiłaconditional • feminine • singular
- potępiłobymconditional • neuter • singular
- bym potępiłoconditional • neuter • singular
- potępilibyśmyconditional • plural • virile
- byśmy potępiliconditional • plural • virile
- potępiłybyśmyconditional • nonvirile • plural
- byśmy potępiłyconditional • nonvirile • plural
- potępiłbyśconditional • masculine • singular
- byś potępiłconditional • masculine • singular
- potępiłabyśconditional • feminine • singular
- byś potępiłaconditional • feminine • singular
- potępiłobyśconditional • neuter • singular
- byś potępiłoconditional • neuter • singular
- potępilibyścieconditional • plural • virile
- byście potępiliconditional • plural • virile
- potępiłybyścieconditional • nonvirile • plural
- byście potępiłyconditional • nonvirile • plural
- potępiłbyconditional • masculine • singular • third-person
- by potępiłconditional • masculine • singular • third-person
- potępiłabyconditional • feminine • singular • third-person
- by potępiłaconditional • feminine • singular • third-person
- potępiłobyconditional • neuter • singular • third-person
- by potępiłoconditional • neuter • singular • third-person
- potępilibyconditional • plural • third-person • virile
- by potępiliconditional • plural • third-person • virile
- potępiłybyconditional • nonvirile • plural • third-person
- by potępiłyconditional • nonvirile • plural • third-person
- potępiono byconditional • impersonal
- niech potępięimperative • singular
- potępmyimperative • plural
- potępimperative • singular
- potępcieimperative • plural
- niech potępiimperative • singular • third-person
- niech potępiąimperative • plural • third-person
- potępionyadjectival • masculine • participle • passive • singular
- potępionaadjectival • feminine • participle • passive • singular
- potępioneadjectival • neuter • participle • passive • singular
- potępieniadjectival • participle • passive • plural • virile
- potępioneadjectival • nonvirile • participle • passive • plural
- potępiwszyadverbial • anterior • participle
- potępienienoun-from-verb
Conjugation
Infinitive:potępić
Other Forms
present passive:potępiony, potępiona, potępione, potępieni, potępione
present active:potępiwszy