Skip to main content

poręczyciel

//pɔ.rɛnˈt͡ʂɘ.t͡ɕɛl//
Polishnoun

Definitions

  1. 1.
    guarantor, bondsman

Etymology

From poręczyć + -ciel.

Forms

  • poręczycielkafeminine
Nominative
Singular
poręczyciel
Plural
poręczyciele
Genitive
Singular
poręczyciela
Plural
poręczycieli
Dative
Singular
poręczycielowi
Plural
poręczycielom
Accusative
Singular
poręczyciela
Plural
poręczycieli
Instrumental
Singular
poręczycielem
Plural
poręczycielami
Locative
Singular
poręczycielu
Plural
poręczycielach
Vocative
Singular
poręczycielu
Plural
poręczyciele

Nearby Polish words

Browse the Polish dictionary →