виручитиUkrainian conjugation
“to help out, to come to the aid/assistance/help/rescue of”/[ˈʋɪrʊt͡ʃete]/perfective
Aspect partner: вируча́ти
future
| 1st person singular | ви́ручу |
|---|---|
| 2nd person singular | ви́ручиш |
| 3rd person singular | ви́ручить |
| 1st person plural | ви́ручим, ви́ручимо |
| 2nd person plural | ви́ручите |
| 3rd person plural | ви́ручать |
past
| masculine singular | ви́ручив |
|---|---|
| feminine singular | ви́ручила |
| neuter singular | ви́ручило |
| plural | ви́ручили |
imperative
| 2nd person singular | ви́ручи |
|---|---|
| 1st person plural | ви́ручім, ви́ручімо |
| 2nd person plural | ви́ручіть |
Other forms
- ви́ручитиcanonical · perfective
- výručytyromanization
- вируча́тиimperfective
- 4aclass
- ви́ручитиinfinitive · perfective
- ви́ручитьinfinitive · perfective
- ви́рученийpassive · past · perfective
- impersonal: ви́рученоpassive · past · perfective
- ви́ручившиadverbial · past · perfective