таитьRussian conjugation
“to hide, to conceal; to harbour (a feeling)”/[tɐˈitʲ]/imperfective
present
| 1st person singular | таю́ |
|---|---|
| 2nd person singular | таи́шь |
| 3rd person singular | таи́т |
| 1st person plural | таи́м |
| 2nd person plural | таи́те |
| 3rd person plural | тая́т |
future
| 1st person singular | бу́ду таи́ть |
|---|---|
| 2nd person singular | бу́дешь таи́ть |
| 3rd person singular | бу́дет таи́ть |
| 1st person plural | бу́дем таи́ть |
| 2nd person plural | бу́дете таи́ть |
| 3rd person plural | бу́дут таи́ть |
past
| masculine singular | таи́л |
|---|---|
| feminine singular | таи́ла |
| neuter singular | таи́ло |
| plural | таи́ли |
imperative
| 2nd person singular | таи́ |
|---|---|
| 2nd person plural | таи́те |
Other forms
- таи́тьcanonical · imperfective
- taítʹromanization
- 4b imperfective transitiveclass
- таи́тьimperfective · infinitive
- тая́щийactive · participle · present
- таи́вшийactive · participle · past
- таи́мыйparticiple · passive · present
- таённыйparticiple · passive · past
- тая́adverbial · participle · present
- таи́вadverbial · participle · past
- таи́вшиadverbial · participle · past