добитьRussian conjugation
“to kill off, to finish off”/[dɐˈbʲitʲ]/perfective
Aspect partner: добива́ть
future
| 1st person singular | добью́ |
|---|---|
| 2nd person singular | добьёшь |
| 3rd person singular | добьёт |
| 1st person plural | добьём |
| 2nd person plural | добьёте |
| 3rd person plural | добью́т |
past
| masculine singular | доби́л |
|---|---|
| feminine singular | доби́ла |
| neuter singular | доби́ло |
| plural | доби́ли |
imperative
| 2nd person singular | добе́й |
|---|---|
| 2nd person plural | добе́йте |
Other forms
- доби́тьcanonical · perfective
- dobítʹromanization
- добива́тьimperfective
- 11b perfective transitiveclass
- доби́тьinfinitive · perfective
- доби́вшийactive · participle · past
- доби́тыйparticiple · passive · past
- доби́вadverbial · participle · past
- доби́вшиadverbial · participle · past