uporaćPolish conjugation
“to overcome, to tackle, to deal with”//uˈpɔ.rat͡ɕ//
future
| 3rd person singular | upora |
|---|---|
| 3rd person plural | uporają |
past
| 3rd person singular | uporał, uporała, uporało |
|---|---|
| 3rd person plural | uporali, uporały |
| masculine singular | uporałem, -(e)m uporał, uporałeś, -(e)ś uporał |
| feminine singular | uporałam, -(e)m uporała, uporałaś, -(e)ś uporała |
| neuter singular | uporałom, -(e)m uporało, uporałoś, -(e)ś uporało |
| plural | uporaliśmy, -(e)śmy uporali, uporałyśmy, -(e)śmy uporały, uporaliście, -(e)ście uporali, uporałyście, -(e)ście uporały |
imperative
| 3rd person singular | niech upora |
|---|---|
| 3rd person plural | niech uporają |
conditional
| 3rd person singular | uporałby, by uporał, uporałaby, by uporała, uporałoby, by uporało |
|---|---|
| 3rd person plural | uporaliby, by uporali, uporałyby, by uporały |
| masculine singular | uporałbym, bym uporał, uporałbyś, byś uporał |
| feminine singular | uporałabym, bym uporała, uporałabyś, byś uporała |
| neuter singular | uporałobym, bym uporało, uporałobyś, byś uporało |
| plural | uporalibyśmy, byśmy uporali, uporałybyśmy, byśmy uporały, uporalibyście, byście uporali, uporałybyście, byście uporały |
Other forms
- uporaćinfinitive
- uporamfuture · singular
- uporamyfuture · plural
- uporaszfuture · singular
- uporaciefuture · plural
- upora sięfuture · impersonal
- uporanoimpersonal · past
- uporano byconditional · impersonal
- niech uporamimperative · singular
- uporajmyimperative · plural
- uporajimperative · singular
- uporajcieimperative · plural
- uporawszyadverbial · anterior · participle
- uporanienoun-from-verb