zahajovatCzech conjugation
“imperfective form of zahájit”/[ˈzaɦajovat]/
present
| 1st person singular | zahajuji, zahajuju |
|---|---|
| 2nd person singular | zahajuješ |
| 3rd person singular | zahajuje |
| 1st person plural | zahajujeme |
| 2nd person plural | zahajujete |
| 3rd person plural | zahajují, zahajujou |
imperative
| 2nd person singular | zahajuj |
|---|---|
| 1st person plural | zahajujme |
| 2nd person plural | zahajujte |
Other forms
- zahajovatinfinitive
- zahajovatiinfinitive
- zahajovánínoun-from-verb
- zahajujemasculine · present · singular
- zahajujícfeminine · neuter · present · singular
- zahajujíceplural · present